Varna august-2011

   Vremea nu foarte buna din ultima vreme (sfarsit de iulie) nu ne da mari sperante de a ne duce la bun sfarsit planurile de vacanta si anume un tur pe la munte cu cortul. Datorita ploilor anuntate am amanat plecarea exact cu o zi inainte de data propusa si am actionat repede si fara sa mai stam pe ganduri: PLECAM LA MARE! Acolo vremea se anunta super, fara nori ci cu multe grade.

Am facut repede bagajele luand la noi cu totul altceva decat ne gandisem sa luam initial pentru munte, am pus si bicicletele pe masina in speranta ca o sa avem pe unde sa ne plimbam si ne-am imbarcat in miez de noapte pornind cu totii spre Varna, Bulgaria.

   Ruta, Craiova-Giurgiu-Ruse-Varna, ne era cunoscuta inca din 2007 cand fusesem in gasca mare la un festival.

   Drumul a fost cam prost pana la Giurgiu, iar la intrare pe pod am asteptat cam o ora pentru ca se circula pe un singur sens si cu semafor datorita lucrarilor de reabilitare a podului de peste Dunare. Trecuti de vama luam vigneta (militienii bulgaroci erau geana pe turisti si se pusesera chiar in prima giratie de dupa punctul de frontiera) si ii dam goarna spre autostrada ce avea sa ne duca pana in Varna. Pe drum zeci si zeci de masini de RO... parca eram la noi in tara.

   Ajunsi in Varna ne dezmortim putin ciolanele si tragem o mica plimbare prin centru in cautarea unei banci cu un curs bun E-BGN.

   Cald tare afara si ne grabim sa ajungem spre campingul unde ne propusesem sa ne cazam. Mai mergem 20km in S de Varna si ajungem la campingul "La Capatul Lumii" unde aflam cu stupoare si multi nervi ca nu mai este niciun loc liber la casute. Ne invartim, ne coim si cu greu reusim sa aflam de la un barman ca mai este o mini statiune de campinguri la 3km de acolo. Spun cu greu pentru ca bulgarii, inclusiv tineretul, nu cunosc nicio limba straina si drept urmare comunicarea se reduce la semne :)).... nu vreau sa generalizez aici dar cred ca cel putin 80% din bulgari nu stiu nici macar un cuvant in engleza. Aici cred ca isi spune cuvantul si dublarea tuturor filmelor de la TV.

   In fine.... ajungem la campingul indicat  si gasim cu greu o ultima casuta disponibila. Suzana negociaza pretul... si chiar scoate unul bun ;). Casuta are baie proprie cu apa calda, frigider, 2 paturi si o canapea, loc de parcare in spatele ei si multa umbra (tot campingul fiind intr-o padure deasa de pin si foioase). Avand in vedere ca nu mai era nimic liber in zona si ca ne-au primit si cu Tzavo am acceptat numaidecat.

In zona plajele sunt foarte salbatice - asta ne-am si dorit - multi stau cu corturile prin padurile de pe malul destul de inalt si impadurit ce coboara brusc in apa marii. De cum se lasa seara plajele, stancile si restul imprejurimilor deveneau pustii, iar noi cu "copilul" nostru ne puteam face de cap fara manele, terase ce bubuie pana dimineata si cocalari pe plaja noaptea. A nu se intelege ca ne displac chefurile cu "bubuiala" pana-n zori de zi, alimentati din plin cu "kerosen" ;)... nu, dar acum am venit sa ne relaxam putin si sa-i putem da drumul in voie lui Tzavo fara a ne face probleme in ceea ce priveste posibilele victime ;).

panorama in vecinatatea campingului - la noi parca nici marea nu mai vrea sa fie albastra

Urmeaza poze si iar poze... prea multe cuvinte n-avem de spus, marea foarte curata si calda, nisipul destul de curat (poate si pentru ca era lume putina), numai prin paduri cam murdar prin unele locuri unde cei de la cort lasau destul de multa mizerie in urma lor... pacat! Asta ne-a facut sa ne simtim oarecum acasa, din pacate.

da-mi o sarutare....bleah :))

monstrul marin

Intr-una din zile, ne-am suit pe biciclete si am hotarat sa mergem pana la o plaja mai mare din apropiere, asa, ca sa incercam si apa de acolo :). Caldura era mare dar nimeni nu ne grabea asa ca am luat-o incetisor la deal spre soseaua ce avea sa ne duca pana in padurea Cherno More (marea neagra) de unde aveam de parcurs cativa km de forestier pana la plaja Pasha Dere. Traficul privit de la ghidon este groaznic... bulgarii sunt (cel putin in partea aia) mult in urma noastra in ceea ce priveste atentia si respectul acordat biciclistilor.

Dupa ce am "spalat" cauciucele in apa sarata a venit si vremea unei binemeritate balaceli. Venisem dotati cu toate cele pentru plaja, asa ca in 5 minute eram deja despuiati si ne scaldam in voie. Despre biciclete nici nu se pune problema sa ni le fi luat cineva caci pe plaja erau dor cateva cearceafuri rasfirate pe ici pe colo. Nici in apa nu se aventurau multi. Doar scafandrii care pescuiau scoici si pesti la harpon. Chestia asta chiar am observat ca se practica de foarte multi aici, pescuitul "la neopren" fiind foarte raspandit printre stancile din zona.

nici la robinet nu curge apa asa clara

in drum dam de o terasa si oprim pentru hidratare

Cam asta ne-a fost scurta plimbarea cu bicicleta. Scurta dar frumoasa. Am facut si o baie pe cinste, ne-am si ars putin la soare, berea a fost rece, rece... ce sa mai, o zi super. In stanga se vede satul Galata, din vecinatatea campingului si strada ce coboara abrupt si virajat pana aproape in buza apei.

Traseu de bicicleta 1177619 - powered by Bikemap 

"Acasa" bucurie mare pe Tzavo ce statuse saracul toata ziulica inchis in casuta in timp ce noi ne distram. Lasam bicicletele si iesim iar afara, de data asta toata familia si mergem sa cautam un loc pentru gratar. In curtea campingului era un loc amenajat dar cu atatea locuri salbatice in jur era si pacat sa stam in curte.

Gasim un loc intre stanci foarte ok pentru gratar si baie. Ne stabilim tabara si ramanem acolo pana tarziu in noapte.

mancati si bauti, asteptam ca vapoarele sa-si aprinda luminile

...si iata ca le-au aprins ;)

Urmeaza o zi petrecuta in Varna, in doi de data aceasta, pentru ca bineinteles nu m-am putut sustrage de la o raita prin magazinele si boutiqurile ce se-nsirau cu sutele pe arterele aglomerate ale orasului. Parculete, magazine, tarabe, plaja, saloane de tatuaje, nimic n-a scapat de ochiul nostru... le-am luat la pas pe toate.

intrarea in Parcul Observatorului - intrarea spre faleza

catedrala ortodoxa

aici am mancat si data trecuta cand am fost - un fel de fast-food dar mai sanatos, combinat cu lactobar, super bun si ieftin

pescarusii din piata sunt foarte sociabili, poti chiar pune mana pe unii din ei

Cateva cumparaturi pentru "hidratare" si ne intoarcem repede la casuta pentru a pleca la un nou gratar. Muream de foame.

doua dintre cele mai inspirate nume de bere pe care le-am vazut in viata mea: Deep si Beer (asta pe langa Hell Beer din Italia)

Ne orientam de data aceasta spre un loc in padure, la umbra pinilor. Facem focul repede si cat ciocnim o bere puiul preparat de Suzy intr-un sos minune este aproape gata.

Seara se incheie in liniste, pe racoare la o terasa din apropiere, singura de altfel din zona.
Ciudat este faptul ca nu am vazut nici macar un tantar in cele zece zile, asta in ciuda faptului ca este padure peste tot si un lac dulce in apropiere.

Si iar apa, soare si nisip din plin.

un nou stil de a combina plaja cu baia

Iata ca avem parte si de o zi innorata ce nu ne lasa sa iesim la plaja. Nu-i nimic, mergem la plimbare pana in Kamchia, o statiune micuta situata la gura de varsare in mare a raului cu acelasi nume. A fost destul de inedit sa vedem cum un rau dispare pur si simplu in mare. Frumusetea locului si a peisajului a fost accentuata si de furtuna din larg ce trimitea valuri destul de mari inspre mal, acestea inaintand putin si in avalul raului. Pustiul si valurile combinate cu vremea mohorata iti dadeau un sentiment ciudat dar misto tare.

Tot pe raul Kamchia te puteai "da in barci" la un pret negociabil, timp de o jumatate de ora, la bordul diverselor ambarcatiuni ale localnicilor.

O noua zi, o noua plimbare: Varna South Bay Beach si satul din apropierea sa, Asparuhovo, unde am mancat o ciorba rece tartar (un deliciu din iaurt, castraveti, marar si usturoi) si cele mai bune hamsi din viata mea, toate stropite cu Kamenitza rece ca gheata.

in stanga intrarea in port, iar in spate o parte din Varna

iata si cata engleza stiu bulgarii... no offence, dar chiar asa?!

Si daca tot am mancat la pranz mancare specifica litoralului, seara, am hotarat sa mancam scoici facute de "je". Suzana nu mai mancase pana atunci asa ceva dar s-a hotarat sa incerce si spre mirarea ei chiar i-au placut.

bucataria mobila se muta iar pe plaja ;)

prima tura preparata cu sos de iaurt, marar si lamaie, iar a doua am devorat-o direct de pe gratar cu sare si lamaie.. .mmmmm

Vacanta se apropie de sfarsit si tot am amanat rasaritul de soare, dar azi i-a venit vremea si lui. Treziti de la 4.30 plecam cu ochii carpiti spre plaja. Indesam in rucsac aparatul, trepiedul si ceva de haleala pentru micul dejun si in cateva minute suntem pe pozitii. De plictiseala mancam tot pana la rasarit, bag o tigara, doua si iata ca apare din mare si biloiul mult asteptat.

   Cat de mult imi place muntele dar parca si marea merita vizitata din cand in cand - cel putin aici, unde am fost noi, e minunat. Cu parere de rau facem bagajele si plecam spre casa. De data aceasta o luam pe Bucuresti si nu stiu de ce dar iar facem gresala de a o lua pe centura spre A1 in loc sa traversam prin oras..... si tine-te tata prin caldura aia, prin sleaurile alea vreo 15km bara la bara cu toate camioanele...pfffff am turbat o ora pe portiunea aia de drum.
   Spre ora 10 seara ajungem teferi si nevatamati in Craiova. Totul a fost super si suntem gata sa repetam oricand excursia deoarece de la noi pana in Varna sunt doar 400km, adica mai putin decat pana la Constanta.